2.4 Se aprinde “bricheta”
Nu cazul “bricheta”, ci altceva. Se… aprinde o luminita, o scanteie, ceva. Din bezna in care e Rapidul de doi ani, cel putin la modul in care juca, dar si a stresului generat de George Copos, acum se vede clar ca ceva e diferit. Parca se aprinde o chestie si atrage atentia. Sa fie doar o scanteie mai mare deasupra paielor, sa dea impresia ca se aprinde un foc mare, dar de fapt sa se stinga imediat? Posibil, nu improbabil, dar nu putem sa privim spre viitor din acest punct de vedere. Eu am incredere in Rapid ca va deveni un foc mare, o lumina frumoasa si colorata, mai mare decat Steaua (care, dupa eliminarea lui Galatasaray in preliminariile Ligii, e o stea in toata regula), mult mai mare… dupa cum spune o melodie a celor de la Iron Maiden… “Out of the darkness, brighter than a thousand suns”… asa as vrea eu sa devina Rapidul pana in luna Mai, 2009.
Ultimele evenimente (cu exceptia celor de la Galati) ne-au aratat nu numai ca este posibil, ci ca este chiar tangibil. Dupa 2 victorii in primele 2 meciuri, Rapidul invinge campioana Romaniei si participanta in grupele Champions League, CFR 1907 Cluj-Napoca, se impiedica la Galati, dar revine elegant si invinge pe Dinamo atunci cand era mai greu.
Poate ca Rapidul nu este visul a mii de fotbalisti, pasiunea arzatoare a catorva sute de mii si preferata a 10 milioane de oameni, dar este inspiratia, dragostea sau chiar viata multora, si, mai presus de toate astea, e Rapidul meu! Nu doar al meu, evident, dar fiecare dintre suporterii Rapidului simte ca are o relatie mai speciala cu eternul suflet alb-visiniu, spre deosebire de alte cluburi mai glorioase, unde fiecare suporter nu este decat un suporter de rand. Rapidistii nu sunt deosebiti pentru ca sunt putini, ci pentru ca au curajul si puterea sa iubeasca ceva ce este greu de inteles. Ceva despre care nu poti spune ca e asa sau asa, ca pierde sau castiga sigur, ca e un magnet de publicitate. Ceva care paca s-ar potrivi mai bine unei ligi inferioare, din cauza stadionului, culorilor, istoriei sau asa-zisului spirit. Dar stim cu totii foarte bine ca spiritul Rapidului, adica pasiunea pentru a face ceva frumos cu balonul rotund si care ne tine uniti de peste 8 decenii, este mai mare si mai nobil decat orice altceva se invarte prin fotbalul romanesc! 
Poate ca s-a aprins farul locomotivei, dar si mai usor se poate stinge, putem pierde cu Timisoara si Urziceni, sau mai apoi, cu Buzau sau Otopeni, ultimele clasate, cu siguranta ca nu ar fi prima data. Dar poate ca… doar poate… Ne schimbam. Poate un an, doi, mai castigam si noi cand meritam. Nu ma intelegeti gresit, nu cred ca golul primit in ultimul minut ne va parasi vreodata, dar… speram si noi…
In ochii mei, jocul echipei a crescut enorm dupa etapa a 5 a campionatului curent, 08-09. Pentru victorii cu CFR si Dinamo ai nevoie oameni priceputi. Si Rapidul are oameni priceputi. Si sper ca va avea in continuare.
Hai Rapid.
